Renuntarea la aceste capricii ajută la curățarea sufletească. Postul alimentar este așadar esențial în credința ortodoxă, însă postește în zadar dacă nu renunță la țigări, alcool, certuri sau plăceri trupești.
La catolici, postul are două dimensiuni – una legată de postul alimentar și alta legată de abstinență. Abstinența înseamnă la renunțarea la anumite plăceri pe durata postului, cum ar fi cafeaua sau televizorul.
Postul alimentar catholic înseamnă să nu mănânci niciun fel de carne, cu excepția peștelui. Catolicii pot mânca în post lapte, oră, brânză și chiar pește.
Dintre Sfintii Parinti care au subliniat in mod deosebit importanta postului amintim pe: Irineu, Ieronim, Augustin, Epifaniu, Petru al Alexandriei, Vasile cel Mare, Atanasie cel Mare, Grigorie Teologul, Grigorie de Nisa, Timotei si Teofil ai Alexandriei, Ioan Gura de Aur, Nichifor Marturisitorul, Maxim Marturisitorul, Ioan Damaschin si altii. Ei nu uita insa sa accentueze ca postul trupesc fara cel sufletesc este lipsit de orice valoare morala.
Cu privire la timpurile si durata postului, aceste dispozitii prevad urmatoarele:
1. Toate miercurile si vinerile de peste an, vechimea postului in aceste zile fiind testata de marturii din veacurile I-III (Didahia; Pastorul lui Herma; Tertulian; Origen, Clement Alexandrinul, s.a.) exceptie facand cele in care este dezlegare (harti) si anume: miercurea si vinerea din saptamana luminata; miercurea si vinerea din saptamana de dupa Rusalii; miercurile si vinerile dintre Nasterea Domnului si Botezul Domnului; miercurea si vinerea din saptamana Vamesului si Fariseului; miercurea si vinerea din saptamana branzei, in care se dezleaga la lapte, branza si oua. Regimul postului in zilele de miercuri si vineri e mai usor decat cel al Postului Patruzecimii.
2. Ajunari (posturi) de o zi pe an: Ajunul Botezului Domnului (5 ianuarie); Ajunarea din ziua taierii capului Sf. Ioan Botezatorul (29 august); Ajunarea din ziua Inaltarii Sfintei Cruci (14 septembrie). Aceste zile de post au un regim mai sever.
Posturile de mai multe zile in decursul anului bisericesc sunt:
1. Postul Patruzecimii (al Paresimilor, al Pastilor);
2. Postul Sfintilor Apostoli;
3. Postul Adormirii Maicii Domnului;
4. Postul Nasterii Domnului;
Cu privire la gradul de severitate sau de asprime, se deosebesc mai multe feluri de post si anume:
1. Ajunare sau post total – consta din abtinerea de la orice mancare si bautura.
2. Post aspru (xirofagie) – adica mancare uscata: paine, seminte, fructe uscate si apa, o singura data pe zi, dupa ora 15.
3. Post comun sau obisnuit – se mananca mancaruri pregatite din alimente vegetale cu untdelemn, mancandu-se de mai multe ori pe zi si gustandu-se si putin vin (dupa unii vinul nu este ingaduit).
4. Dezlegare de post sau post usor – se mananca peste si se bea vin.
De pildă, postul, adică depărtarea creştinului de anumite mâncăruri pentru anumite intervale de timp sau zile, este impunerea voinţei noastre asupra poftei naturale a trupului nostru pentru hrană şi în special asupra lăcomiei şi plăcerii care însoţesc de obicei această poftă naturală a noastră. Când cineva reuşeşte, aşadar, prin continua nevoinţă a postului să se impună asupra acestei pofte a lui naturale şi să-şi supună voinţa puterii lui raţionale şi să o cârmuiască aşa cum trebuie, fără să fie atras de ea, atunci cel ce luptă astfel va putea să se impună în chip asemănător şi asupra celorlalte patimi iraţionale chinuitoare care îl muncesc zilnic, cum ar fi mânia, iubirea de arginţi, egoismul, iubirea de slavă, iubirea de plăceri şi plăcerile trupului, ura, ţinerea de minte a răului, pizma şi celelalte. Cel care posteşte arată că începe să depăşească cele pământeşti şi vremelnice şi să le dorească pe cele cereşti şi veşnice.